Psalmul 120

Spre Domnul strig în orice strâmtorare
Și El mi-ascultă ruga mea duioasă
O, scapă-mă de limba-nșelătoare. .
Și sufletul de limba mincinoasă!

Ce-ți dă el ție? Ce-ți aduce oare?
Te-aștepți cumva ca să primești vre-un dar?
Nimic nu capeți limbă-nșelătoare
Numai dureri cumplite, chin și-amar

Simți-vei doar săgețile-ascuțite
De-acei războinici care stau încinși. .
Cădea-vor din senin pe nesimțite
Cărbunii de ienupăr foarte-aprinși

Mă uit la soarta mea. . e vai de mine
Stau la Meșec. . și-aici e vai și-amar
Sunt foarte întristat. . să plâng îmi vine
Că locuiesc în corturi la Chedar

Destul am fost lovit și n-am ce face
Căci sufletul mereu mi-l amărăsc
Lângă aceia care nu au pace
Căci pacea ei de-a dreptul o urăsc

Sunt pentru pace, cum am fost întruna
Dar ura lor o simt ca un șuvoi
Că-ndată ce vorbesc, întotdeauna
Se-aprind cu toți și-s gata de război

11/27/2024 Daniel Hozan
Phoenix, Arizona